Nimicuri

Daca ar fi sa scriu despre cineva, n-as scrie despre tine. Daca ar fi sa scriu despre un lucru, n-as scrie despre cel la care te gandesti acum. Daca ar fi sa scriu ceva frumos, as renunta de pe acum caci nu am ce. Daca ar fi sa scriu despre ceva urat, as renunta din nou caci nu am timp. Ce-a mai ramas de scris? Nimicuri! Nimicuri ce ne umplu viata si ne fac sa uitam cat de mici si nesemnificativi suntem intr-un final.

Ultima zi de scoala, intaia noapte de vacanta

E putin eronat titlul avand in vedere ca a trecut deja o saptamana. In orice caz, sentimentul care descrie cel mai bine starea pe care am avut-o in ultima saptamana este melancolia. Inca de cand am plecat din Bucuresti am inceput sa realizez cat de dor mi-a fost de orasul meu, de casa mea, de familia si prietenii mei.

Poate cuvintele de mai sus nu sunt indeajuns ca sa intelegeti, motiv pentru care va voi spune o mica poveste.

A fost odata un ceas de perete. Acest ceas mi-a oferit multe dureri de cap, la propriu. De fiecare data cand era intuneric pe hol si ma indreptam vijelios spre usa camerei mele, in speranta ca voi nimeri clanta, ceasul aflat strategic la inaltimea capului meu mi se opunea...tare. Cu timpul m-am invatat sa il ocolesc. Cativa ani mai tarziu ceasul a disparut dar ticul a ramas. In seara in care am ajuns acasa am observat ca m-am dezobisnuit sa ma feresc de ceasul meu imaginar. M-a cuprins un sentiment de tristete pe care nu pot sa il descriu. Daca un lucru atat de mic a avut un efect atat de mare, va imaginati ca lucrurile cu adevarat importante dor...tare.

Sper ca ati prins ideea. Sentimentul acesta este cu adevarat puternic, motiv pentru care ii voi oferi propria lui eticheta.

Noaptea

Trei posturi, zece poze, interesante as spune eu, sper sa va placa. Nu ma astept la comentarii pentru ca oricum stiu ca nu lasati.

Noaptea e liniste, noaptea e racoare, noaptea se aude dintr-o masina: "Bai poponarilor". Ce dulce e noaptea in Bucuresti. Ma bucur doar ca nu m-am ales cu capul spart de vreo doza de bere.

Amurg

Nu, nu cacatul ala de carte, sau film: "Toilet". Doar cateva poze facute pe inserate, dupa o mica ploaie. Si daca e cineva care are alte pareri poate sa se duca sa ma dea in judecata pentru nepasare.

Cuvinte

Nu-mi gasesc cuvintele, dar m-am si plictisit sa le tot caut. A ramas doar sa admirati pozele momentan.

Cand se va termina?

Ocupatia mea favorita e statul. Ocupatie care imi permite sa ma gandesc foarte mult la tot felul de lucruri insignifiante dar si la lucruri mai imaginative si mai inteligente. Din acest motiv propun ca asemeni proiectului "Ora planetei" sa initiem "Ora statului", si daca nu se poate o ora intreaga macar cinci minute. O sa credeti ca glumesc, dar am motive intemeiate sa cred ca un astfel de proiect e necesar.

E nevoie de cinci minute in care toata lumea sa se puna in fund, sa nu zica nimic si sa se uite in jurul lor. Cred ca acele minute vor fi indeajuns sa reflectam asupra schimbarilor ce au avut loc in jurul nostru, si sa vedem daca ne place unde s-a ajuns. Sunt de parere ca va avea un impact mai mare asupra planetei, in cazul in care vom realiza ca ne-am schimbat in rau.

Cand ma gandesc la aceasta idee, imi vin in minte toate imaginile din filmele despre apocalipsa cand pericolul iminent ce ameninta Terra, in special cand pericolul era intruchipat de un asteroid, ii facea pe toti oamenii din lume sa iasa afara din case. Apoi fara nici o reactie isi indreptau privirea spre cer si se gandeau la viata lor si a celor din jur, la greselile care le-au facut si pe care nu au apucat sa le indrepte niciodata.

Problema e ca in cazul nostru pericolul nu este atat de evident, dar este fara indoiala iminent. Cum oamenii nu pot fi convinsi prin tehnicile traditionale: ratiune, vorba buna, exemple incontestabile etc, singura solutie a ramas aceea de a realiza singuri ca directia in care ne indreptam ne va fi fatala.

Si daca nu va ganditi la salvarea planetei, poate va ganditi la propria voastra salvare de anostul viitor, de insatisfactia prezentului, de greselile trecutului.

Ce spuneti? Ar fi fezabil un asemenea proiect? Sau macar va place ideea?

2-10 2-10 proba proba

Nu, nu e nunta, dar as sarbatori. Simt deja briza marii, nisipul sub talpi, soarele care-mi lumineaza fata in timp ce dau pe gat...o bere. Fierb de nerabdare in tigaia asta de oras ce se cheama Capitala.

Probabil ati observat o schimbare majora. Bannerul nu e al meu, dar se simt influentele mele asupra lui. Vreau sa stiu daca cele trei ore incercand sa il aranjez au meritat. Astept parerile voastre. Il las? Il dau jos? Il modific?

Si trecand la topicul "alegeri", va spun sincer, NU. Am vrut sa vand votul cu 200 RON, dar au spus ca-mi dau numai 50, fapt pentru care nu m-am coborat atat de jos. Ce, o vedeta porno face un film numai pentru faima?

Altahmam

Nu ma pot preface ca inteleg ceea ce spui, nu ma pot preface ca inteleg ceea ce esti, nu pot sa te ascult. Sunt grabit, incerc sa prind timpul din urma. Nu vezi ca timpul se scurge asemeni sangelui dintr-o rana si nu pot opri sangerarea? Cum sa ma opresc cand totul in jurul meu se misca? Poate nu te inteleg, dar nici tu nu te preface ca ma cunosti.
Ziua de azi e ca un disc vechi zgariat care sare o parte din melodie. La inceput nu mai parea aceeasi melodie, dar cu timpul ai uitat melodia originala. Cineva ti-a facut cadou un disc nou, aceeasi melodie, dar parca acum iti place mai mult discul vechi. E mai frumoasa melodia ta, asa e doar a ta. Nu stiu de ce nu se mai opreste, dar parca nici nu vreau sa se opreasca.
Mi se inchid ochii, dar nu trebuie sa ma opresc, nu trebuie sa las sangele sa curga, nu trebuie sa las viata sa se scurga din mine. Lupta si tu alaturi de mine. Desi eu sunt o picatura de apa dintr-o ploaie de vara si tu un fulg de nea dintr-o ninsoare din seara de Craciun, lupta alaturi de mine si nu mai plange. Si daca nu te poti opri din plans macar lasa-ma sa plang alaturi de tine.
Deja am spus prea multe in prea putine cuvinte. Astept ninsoarea din vara asta, dar gandul mi-e ca nu o sa mai vina. Discul a incetat de mult sa cante dar melodia rezoneaza in minte. Am plecat sa astept ninsoarea ce-o sa vina, dulcea ninsoare de sfarsit de mai.