Popo(r)ul român

Într-o ţară în care nivelul civilizaţiei şi culturii naţionale creşte cu viteza melcului şchiop,
într-o ţară din care nici Chuck Norris nu a scăpat (după cum spune un bun prieten de-al meu, care a auzit la zeppelin),
într-o ţară în care volumul manelelor din casele unora multiplicat cu numărul de litri de bere îngurgitat de poporul român este egal cu numărul banilor neimpozitaţi câştigaţi de manelişti pe la nunţi şi botezuri iar printr-o ironie a sorţii, egal cu un sfert din suma furată de la bugetul de stat,
într-o ţară în care numărul casionurilor împărţit la numărul preoţilor care chiar respectă ceea ce predică este egal cu numărul oamenilor cinstiţi şi cu de două ori mai mult decât numărul parlamentarilor treji,
într-o ţară în care doar o treime din absolvenţi lucrează în domeniul facultăţii pe care au absolvit-o
...într-o ţară ca asta ne-am născut, am crescut, am învăţat să apreciem alte lucruri decât cele menţionate mai sus şi
...dacă e să murim, pământul cărei ţări e mai bine de fertilizat decât ţărâna din care ne-am înălţat?